Un plic oficial cu nu mai putin de opt stampile aplicate a sosit ieri pe adresa redactiei ZIARUL. Consiliul Superior al Magistraturii a raspuns memoriului adresat de redactorul George Roncea, ca urmare a sentintei controversate a judecatorului Pavel Filip, de la Curtea de Apel Bucuresti, in cazul hotararii de inregistrare a Partidului Civic Maghiar. Inspectorii judiciari evita sa se pronunte direct asupra culpei judecatorului, dar ne invata “sa formulam cerere de revizuire, potrivit prevederilor art. 322 pct. 4 Cod procedura civila”, “in situatia in care se constata ca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals”.
George Roncea, redactor al cotidianului “ZIARUL”, a depus o intampinare la Tribunalul Bucuresti, contestand inscrierea, pe 29 ianuarie 2008, a primului partid declarat antiromanesc. Formatiunea condusa, pana la primul Congres, de cunoscutul lider separatist Jeno Szsaz, primarul orasului Odorheiu Secuiesc, este in realitate pilotata din umbra de Laszlo Tokes. Motivatia contestarii pleaca de la faptul ca, de nenumarate ori, liderii Uniunii Civice Maghiare, formatiunea care sta la baza noului partid, au afirmat in mod deschis ca tinta PCM este obtinerea autonomiei teritoriale a asa-zisului “Tinut Secuiesc”, respectiv a judetelor Covasna, Harghita si o parte din Mures, locuite preponderent de maghiari, lucru evident neconstitutional, indreptat impotriva integritatii Romaniei.
Partid secuiesc ilegal
Contestarea in instanta a PCM de catre redactorul George Roncea a avut in vedere si nelegalitatea listelor de inscriere a partidului secuiesc. Dupa cum s-a dovedit, atat prin investigatiile cotidianului “ZIARUL” cat si ale altor anchete ale publicatiilor centrale, listele de membri ai PCM au fost completate in fals, fiind nule sub aspectul autenticitatii. Parchetul a sustinut acelasi punct de vedere.  CSM, in textul adresat redactorului George Roncea, reia datele cazului scandalos al PCM astfel: “Impotriva deciziei civile nr. 1/29.01.2008, pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 40584/2007, ati formulat contestatie dumneavoastra si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti. La dosarul cauzei, dumneavoastra ati depus precizari, prin care ati recalificat contestatia formulata drept cerere de interventie. Prin decizia civila nr. 469 din 14.03.2008, irevocabila, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila, complet compus din judecatorii Pavel Filip- presedinte, Georgeta Sarbu si Roua Pop, s-a respins ca nefondata contestatia formulata de Ministerul Public - Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti impotriva deciziei nr. 1 din 29.01.2008 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila. Sustinerea dumneavoastra privind presupuse infractiuni de fals cu privire la semnaturile cuprinse in lista de sustinatori a fost invocata de Ministerul Public - Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti ca motiv de recurs si a fost analizata de instanta de control juridic”.
CSM recomanda cererea de revizuire
Sfatul inspectorilor judiciari ai CSM este urmatorul: “In situatia in care se constata ca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii, partile interesate au posibilitatea de a formula cerere de revizuire, potrivit prevederilor art. 322 pct. 4 Cod procedura.” Totodata, in acelasi material, CSM ne informeaza ca: “Intrucat nemultumirile dumneavoastra vizeaza de fapt chestiuni de judecata si solutie pronuntata, va aducem la cunostinta ca masurile dispuse de completul de judecata pe parcursul solutionarii cauzei si examinarea legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti nu sunt de competenta Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii”. Redactorii “ZIARUL” au aratat ca acest partid, ca si UDMR,  incalca in mod flagrant, prin scopul propus si activitatile sale, disp. art. 30 alin. (7) si art. 37 alin. (2) din Constitutie raportat la disp. art. 3 alin. (1) si (2) din L. 14/2003.
Semnal de alarma academic
Academia Romana a considerat necesara tragerea unui semnal urgent de alarma in legatura cu situatia de o gravitate exceptionala a comunitatii romanilor din judetele Harghita si Covasna. Astfel, “in doua judete din mijlocul Romaniei se produce un fenomen antieuropean de enclavizare nemaiintalnit in Europa. Comunitatea maghiara se transforma intr-o masa etnica inchisa, blocata intre propriile frontiere mentale, obsesiv segregationiste”. Miza Partidului Maghiar este impunerea ca fapt implinit a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului “Tinut Secuiesc”, oficializarea de facto a limbii maghiare, in detrimentul limbii romane, si crearea unei enclave strict delimitate, rupand astfel frontiera interioara a Romaniei.